În ciuda dezvoltării rapide a tehnologiei din ultimii 50 de ani, design-ul mouse-ului a rămas mai mult sau mai puțin neschimbat. Chiar și odată cu apariția ecranelor tactile, acest produs clasic pare să își păstreze poziția de dispozitiv de introducere a datelor.
Dar cum a apărut el şi cum s-a schimbat? Cine stă în spatele aceste invenţii care a uşurat atât de mult experienţa utilizatorului cu computer-ul? Răspunsurile la toate aceste întrebări plus întreaga poveste le vom afla în articolul de azi!

Ce este un mouse?
Un mouse este un dispozitiv de indicare care detectează mișcarea bidimensională în raport cu o suprafață. Această mișcare este transpusă, de obicei, în mișcarea unui pointer pe un ecran. Se permite astfel un control uniform al interfeței grafice a unui computer.
Trackball-ul sau părintele mouse-ului
Trackball-ul a fost inventat ca parte a unui sistem de urmărire radar de după cel de-al Doilea Război Mondial, denumit Comprehensive Display System (CDS). Inventatorul lui a fost Ralph Benjamin, care lucra pentru Serviciul Științific al Marinei Regale Britanice. Proiectul lui Benjamin folosea computere analogice pentru a calcula poziția viitoare a aeronavelor țintă pe baza mai multor puncte de intrare inițiale furnizate de un utilizator cu ajutorul unui joystick.
Benjamin a considerat că era nevoie de un dispozitiv de intrare mai elegant. A inventat în acest scop, în 1946, un „roller ball”. Dispozitivul a fost patentat în 1947, însă a fost construit doar un prototip care folosea o bilă metalică. Această bilă se rostogolea pe două roți acoperite cu cauciuc, iar dispozitivul a fost păstrat ca secret militar. Versiunile de producție ale CDS au folosit joystick-uri.
Unde a fost folosit trackball-ul?
Sistemul CDS fusese studiat de mai mulți ingineri de la Ferranti Canada. În 1952 au început dezvoltarea sistemului DATAR al Marinei Regale Canadiene. Principalii proiectanți au ales trackball-ul ca intrare principală, folosind o bilă de bowling standard cu cinci popice ca role. DATAR era similar în concept cu afișajul lui Benjamin. Cu toate acestea, folosea un computer digital pentru a calcula trasee. De asemenea, trimitea datele rezultate către alte nave dintr-o forță operațională folosind semnale radio cu modulație de cod de impulsuri.
Trackball-ul DATAR folosea patru discuri pentru a capta mișcarea, câte două pentru direcțiile X și Y. Câteva role suplimentare au asigurat suportul mecanic. Când bila era rostogolită, discurile de captare se roteau. În același timp, contactele de pe marginea lor exterioară intrau periodic în contact cu firele, producând impulsuri de ieșire la fiecare mișcare a bilei. Prin numărarea impulsurilor, se putea determina mișcarea fizică a bilei.
Începuturile
În 1963, Engelbart înființase deja un laborator de cercetare pentru a dezvolta atât hardware cât și software şi a „spori” inteligența umană. Acesta se numea Augmentation Research Center (ARC).
La 14 noiembrie 1963, el și-a notat pentru prima dată ideile despre ceva ce a numit inițial „bug”. Într-o formă de „3 puncte”, ar putea avea un „punct de cădere și 2 roți ortogonale”. El a scris că „bug-ul” ar fi „mai ușor” și „mai natural” de utilizat. Spre deosebire de un stylus, ar rămâne nemișcat atunci când este lăsat să plece. Asta însemna că ar fi „mult mai bun pentru coordonarea cu tastatura”.
În 1964, Bill English s-a alăturat ARC. Aici l-a ajutat pe Engelbart să construiască primul prototip de mouse. Au botezat dispozitivul „mouse”, deoarece primele modele aveau un fir atașat la partea din spate a dispozitivului care arăta ca o coadă. La rândul său, semăna cu un şoarice. Potrivit lui Roger Bates, un designer hardware sub conducerea lui English, un alt motiv pentru alegerea acestui nume a fost faptul că, la acea vreme, cursorul de pe ecran era denumit și „CAT” (eng. – pisică).
La 9 decembrie 1968, Engelbart a făcut o demonstrație publică a mouse-ului în cadrul a ceea ce avea să fie cunoscut sub numele de „The Mother of All Demos”.
Rollkugel de la Telefunken
La 2 octombrie 1968, un dispozitiv numit Rollkugelsteuerung a fost prezentat într-o broșură de vânzări de către compania germană AEG-Telefunken. Acesta era un dispozitiv de intrare opțional pentru terminalul grafic vectorial SIG 100. Asta se întâmpla la doar 3 ani după dispozitivul lui Engelbart.
Bazat pe un trackball mai vechi, dispozitivul mouse a fost dezvoltat de companie încă din 1966. Era o descoperire paralelă și independentă. După cum sugerează și numele și spre deosebire de mouse-ul lui Engelbart, modelul Telefunken avea deja o bilă și două traductoare mecanice de poziție rotativă pe 4 biți. El permitea o mișcare ușoară în orice direcție.
Computerele personale şi mouse-ul
Bill English a continuat să lucreze pentru Xerox PARC, iar mouse-ul a devenit componenta cheie a revoluționarului sistem de calcul Xerox Alto și a sistemului de monitorizare a acestuia din 1981, Xerox Star. Mouse-ul de la Xerox Star a fost primul disponibil pe piața comercială, deși la prețul de 75.000 de dolari pentru un sistem de bază, numărul clienţilor a fost scăzut.
Inspirat de Alto de la PARC, Lilith, un computer care a fost dezvoltat de o echipă la ETH Zürich între 1978 și 1980, a furnizat și el un mouse. Cea de-a treia versiune comercializată a unui mouse integrat livrat ca parte a unui calculator și destinat navigării pe un computer personal a apărut odată cu Xerox 8010 Star în 1981. Abia în 1983, când Apple a lansat Apple Lisa, la un preț mai accesibil de 10.000 de dolari, mouse-ul a fost recunoscut ca fiind o parte esențială a calculatorului de uz casnic.
Mouse-ul la finele secolului 20
În 1982, Logitech a prezentat mouse-ul P4 la târgul Comdex din Las Vegas, primul său mouse hardware. În același an, Microsoft a a dezvoltat primul mouse compatibil cu PC-ul. Mouse-ul Microsoft a fost livrat în 1983, dând astfel startul diviziei Microsoft Hardware a companiei.
În zilele noastre, avem acces la o mulţime de variante, mai mari, mai compacte, colorate, şi lista paote continua la nesfârşit… Dar nu ar trebui să uităm de unde am plecat totusi. Majoritatea dintre noi am crescut cu mouse-ul cu bilă, aşa cum i se spunea pe atunci rapid. Mouse-ul a fost dispozitivul care a făcut ca hipertextul să devină fezabil. Fără el, nu ar fi existat nici un hiperlink, iar fără hiperlink nu ar fi existat nici o rețea web.
Dacă ţi-a plăcut articolul de azi, nu uita să arunci un ochi şi pe celelalte articole de pe blog. Şi suntem chiar şi pe TikTok sau Insta! Te aşteptăm cu postări zilnice!