Ce este information architecture?

Information architecture este o disciplină care se concentrează pe organizarea informațiilor în cadrul produselor digitale. De exemplu, atunci când designerii creează aplicații și site-uri web, aceștia crează de fapt fiecare ecran în parte, astfel încât utilizatorul să poată găsi cu ușurință informațiile de care are nevoie. De asemenea, creează un flux care le permite utilizatorilor să navigheze între ecrane fără prea mult efort. Arhitecții UX determină organizarea și fluxul corect.

Valoarea information architecure

Conținutul este motivul pentru care oamenii vizitează site-urile web. Știm cu toții cât de important este să producem conținut pe care utilizatorii îl vor găsi valoros. Dar ceea ce este la fel de important este să ne asigurăm că acel conținut este ușor de găsit.

Timpul este cea mai prețioasă resursă pe care o au oamenii. Trăim într-o lume în care oamenii se așteaptă să găsească o soluție la problemele lor cu cât mai puțin efort. Atunci când găsirea informațiilor devine prea complicată, există riscul ca oamenii să ne abandoneze website-ul. Iar atunci când oamenii abandonează o aplicație sau un site, este mai dificil să îi aduci înapoi. Acesta este locul în care proiectarea information architecture joacă un rol esențial.

Deși arhitectura infromațională nu este cu adevărat vizibilă pentru utilizatorii finali, ea reprezintă coloana vertebrală pentru design. Task-ul unui information architect este de a crea o experiență care să permită utilizatorului să se concentreze pe sarcinile sale.

Information architecture își are rădăcinile în diverse domenii. Psihologia cognitivă este unul dintre cele mai importante, deoarece această disciplină definește modul în care structurăm informația.

Psihologia cognitivă este studiul modului în care funcționează mintea umană, inclusiv activitățile mentale care au loc în creier și diferiții factori care influențează percepția umană. Arhitecții UX se bazează pe psihologia cognitivă pentru a organiza informațiile în cadrul produselor lor. Iată câteva elemente cheie ale psihologiei cognitive care sunt cele mai valoroase pentru proiectarea information architecture:

Principiile Gestalt

Principiile Gestalt explorează percepția vizuală a utilizatorilor asupra obiectelor în relație unele cu altele. De exemplu, inclusiv similaritatea, continuitatea, proximitatea, simetria și închiderea. Toate acestea pot influența modul în care designerii ar trebui să organizeze informațiile grafice pe ecran. Un arhitect UX folosește aceste principii pentru a decide cum să prezinte și să organizeze informațiile de pe o pagină.

Modele mentale

Modelele mentale sunt presupuneri pe care oamenii le au în minte înainte de a interacționa cu un produs. Atunci când arhitecții UX iau în considerare modelele mentale ale utilizatorilor lor, ei creează information architecture care facilitează descoperirea informațiilor. Asta înseamnă că informațiile sunt localizate în locurile în care utilizatorii se așteaptă să le găsească. De exemplu, atunci când un utilizator caută informații referitoare la datele de contact, primul lucru pe care îl va căuta este o pagină, un link sau o secțiune pe care scrie „Contactați-ne” sau „Contact”.

Sarcina cognitivă

Sarcina cognitivă este cantitatea de energie cerebrală pe care un utilizator trebuie să o investească în interacțiunea cu un produs. În contextul proiectării din domeniul information atchitecture, sarcina cognitivă este cantitatea de informații pe care un utilizator o poate procesa la un moment dat. Memoria noastră pe termen scurt (cunoscută și sub numele de memorie de lucru) nu poate reține prea multe informații.  Așadar, este ușor ca utilizatorii să fie copleșiți atunci când sistemul oferă prea multe informații sau prea multe opțiuni în același timp. Ca regulă generală, gama de opțiuni sau de alegeri nu ar trebui să fie niciodată mai mare de șapte.

Ce fac information architects

Arhitecții de informații își petrec timpul structurând conținutul astfel încât utilizatorii să găsească ușor ceea ce caută. Cu cât un produs are mai mult conținut, cu atât mai semnificativ este rolul pe care information architecture îl are în procesul de proiectare UX.

Iată câteva activități comune în care un arhitect UX are un rol important:

Cercetarea utilizatorilor

Proiectarea unui produs excelent începe cu o cercetare a utilizatorilor. Cercetarea a ceea ce utilizatorii au nevoie și doresc este esențială pentru a crea un design eficient bazat pe user architecture. Prin cercetare, arhitecții UX pot afla cum gândește publicul țintă atunci când caută informații. Acest lucru îi va ajuta să organizeze informațiile într-un mod care să răspundă nevoilor utilizatorului.

De obicei, un information architect va participa activ la:

• Interviuri cu utilizatorii. El se va alătura celorlalți membri ai echipei pentru a pune întrebări legate de proiectarea produsului.
• El va trebui și să înțeleagă modelele mentale ale utilizatorilor.
• Testarea capacității de utilizare. Information architects au nevoie, de asemenea, de acces la rezultatele testelor de utilizare pentru a determina dacă structura pe care au creat-o a funcționat pentru utilizatori.
• Investigații contextuale. Arhitecții UX ar putea, de asemenea, să viziteze utilizatorii în medii reale pentru a vedea cum interacționează aceștia cu un produs.

Inventarul de conținut, gruparea conținutului și auditurile de conținut

Information architects ar trebui să aibă o bună înțelegere a conținutului pe care îl oferă produsul. Inventarierea, gruparea și auditurile de conținut îi ajută pe arhitecții UX să realizeze acest lucru.

• Inventarul de conținut arată celor ce se ocupă de information architecture ce conținut au și unde se află acesta (de obicei, o foaie de calcul sau o listă).
• Gruparea conținutului identifică relațiile dintre informații.
• Auditurile de conținut îi oferă arhitectului de informații o perspectivă asupra gradului de utilitate, acuratețe și eficacitate a conținutului. Practicienii evaluează conținutul pe baza acestor parametri.

Taxonomii și etichetare

Taxonomia este practica de organizare și clasificare a elementelor pe baza asemănărilor. Acest exercițiu urmează după procesele de cercetare a utilizatorilor și de inventariere a conținutului. Information architecture clasifică elementele folosind categorii, secțiuni sau etichete de metadate. În timpul acestui proces, este important să ne amintim că funcționalitatea și conținutul produsului vor crește, astfel încât modul în care este organizat trebuie să fie ușor de scalat.

Redactarea UX este o parte integrantă a designului bazat pe information architecture. Etichetele specifice îi ajută pe utilizatori să descopere informațiile. De exemplu, ar trebui să etichetăm o pagină care conține informații despre o companie dându-i numele „Despre noi”, mai degrabă decât „Informații generale”. A doua variantă ar putea fi prea vagă pentru ca utilizatorii să o înțeleagă.

Crearea ierarhiei și a navigației

Ierarhia și navigarea sunt două componente esențiale care intervin în information architecture. Prima definește structura conținutului, în timp ce a doua definește modul în care utilizatorii se vor deplasa prin el.

Pentru a crea o ierarhie, information architecture trebuie să ia în considerare ceea ce se așteaptă să vadă utilizatorul (pe baza cercetării utilizatorilor), precum și modul în care întreprinderea dorește să prezinte informațiile (pe baza cerințelor proiectului). În această etapă, arhitecții se gândesc la scenarii tipice de interacțiune între utilizator și produs. Apoi, folosesc aceste informații pentru a proiecta diagrame de information architecture. De obicei, aceste diagrame sunt în format sitemap care ilustrează ierarhia conținutului pe un site web.

Prototiparea

Un arhitect de informații poate crea, de asemenea, prototipuri simple, de fidelitate redusă, pentru a demonstra ierarhia informațiilor și a navigației. Pe baza informațiilor adunate în timpul fazei de cercetare, arhitectul schițează ideile pentru a arăta ce ecrane va avea produsul, ce conținut se va afla pe aceste ecrane și cum să îl aranjeze.

De obicei, information architects creează wireframe-uri care pot fi accesate prin click și care servesc doar în scopuri utilitare, cu un număr limitat de elemente grafice. Ulterior, designerii vizuali folosesc aceste wireframe-uri care pot fi accesate ca referință atunci când creează machetele reale. 

Care este diferența dintre IA și UX?

După ce ai citit tot ce am scris mai sus, s-ar putea să te întrebi: „Nu este designul information architecture același lucru cu designul UX?” Răspunsul scurt este nu. Deși cele două sunt strâns legate, nu sunt același lucru.

Pentru a înțelege diferența dintre cele două, este important să ne amintim ce este designul UX. Experiența utilizatorului este modul în care o persoană gândește și se simte în timp ce folosește un produs, un sistem sau un serviciu. UX încorporează utilitatea, ușurința de utilizare și plăcerea de a utiliza sistemul – mult mai mult decât structura conținutului.

În același timp, este aproape imposibil să creezi o experiență bună pentru utilizator fără o bază solidă de arhitectură a informației. Ca o scurtă concluzie, orice bun designer UX ar trebui să fie, de asemenea, un arhitect informațional competent.

Pentru mai multe articole interesante din lumea web-ului, nu uita să arunci un ochi peste blog-ul nostru, în special pe categoria Web-ul în 100 de pași! De asemenea, ne găsești și pe TikTok, și pe Instagram!