Oricine folosește un computer cu acces la internet știe cât de important este design-ul unui site web sau al unei aplicații. În zilele noastre, ni se pare că este ceva de la sine înțeles ca un site să aibă un user centered design, anume să pună interesele utilizatorului înaintea esteticului.

Da, cu siguranță contează mult ca un site să arate bine din punct de vedere estetic, să se încarce rapid și să fie intuitiv de folosit. Dar nu a fost întotdeauna așa, iar acest fenomen încă se mai poate observa pe internet. De câte ori nu ai intrat pe un website care era prost realizat și care nu respecta niciun principiu de design? Și cât de rapid ai ieșit de pe el?

Atunci când proiectăm un nou produs, este întotdeauna esențial să înțelegem cine și cum îl va folosi. Fără această înțelegere, nu există aproape nicio șansă de a crea un produs pe care oamenii îl vor iubi. „Oamenii ignoră designul care ignoră oamenii” este un citat celebru al lui Frank Chimero. Iar acest citat rezumă perfect importanța user centered design. Proiectarea centrată pe utilizator înseamnă să înțelegi în profunzime cine va utiliza produsul.

Companiile care aplică practicile UCD în procesul de proiectare se concentrează pe utilizator și creează produse care sunt aliniate la așteptările utilizatorilor. Principiul fundamental al designului centrat pe utilizator este că, dacă adunați date de la utilizatori și încorporați concluziile în proiectarea produsului, aveți mai multe șanse să creați produse care să placă oamenilor.

Astăzi, vorbim despre user centered design și descoperim ce impact are acesta asupra utilizatorilor, importanța pe care o joacă în ceea ce privește popularitatea unui site și descoperim care sunt principiile de bază ale acestuia!

Ce înseamnă user centered design?

User centered design (UCD) sau user driven development (UDD) – într-o traducere în română, design-ul orientat spre utilizator -, este un proces (care nu se limitează la interfețe sau tehnologii) în care obiectivele de utilizare, caracteristicile utilizatorului, mediul, sarcinile și fluxul de lucru al unui produs, serviciu sau proces primesc o atenție sporită în fiecare etapă a procesului de proiectare.

Aceste teste sunt efectuate cu/fără utilizatori reali în fiecare etapă a procesului, de la cerințe, modele de pre-producție și post-producție, completând un cerc de dovezi și asigurând că „dezvoltarea se desfășoară cu utilizatorul în centrul atenției”. Astfel de teste sunt necesare, deoarece este adesea foarte dificil pentru proiectanții unui produs să înțeleagă intuitiv experiențele celor care folosesc pentru prima dată produsul pe care îl proiectează și cum ar putea arăta curba de învățare a fiecărui utilizator.

User centered design se bazează pe înțelegerea unui utilizator, a cerințelor, priorităților și experiențelor acestuia și, atunci când este pus în aplicate, se știe că duce la creșterea utilității și a capacității de utilizare a produsului, deoarece oferă satisfacție utilizatorului.

Principala diferență față de alte filosofii de proiectare a produselor este că user centered design încearcă să optimizeze produsul în funcție de modul în care utilizatorii pot, doresc sau trebuie să utilizeze produsul, astfel încât aceștia să nu fie forțați să își schimbe comportamentul și așteptările pentru a se adapta produsului.

Istoria user centered design

Termenul „UserCentered Design” a fost inventat de Rob Kling în 1977 și adoptat ulterior în laboratorul de cercetare al lui Donald A. Norman de la Universitatea California, San Diego. Conceptul a devenit foarte popular ca urmare a publicării cărții User-Centered System Design: New Perspectives on Human-Computer Interaction, în 1986.

Conceptul de user centered design a primit o atenție mai mare în cartea de referință a lui Norman, The Design of Everyday Things (numită inițial The Psychology of Everyday Things). În această carte, Norman descrie psihologia din spatele a ceea ce el consideră a fi un design „bun” și „rău” prin exemple. El exaltă importanța design-ului în viața noastră de zi cu zi și consecințele erorilor cauzate de design-urile proaste.

Cele două cărți includ principii pentru construirea unor produse bine proiectate. Recomandările sale se bazează pe nevoile utilizatorului, lăsând deoparte ceea ce el consideră aspecte secundare, cum ar fi estetica. Principalele repere sunt următoarele:

1. Simplificarea structurii sarcinilor astfel încât acțiunile posibile în orice moment să fie intuitive.

2. Asigurarea vizibilității lucrurilor, inclusiv a modelului conceptual al sistemului, a acțiunilor, a rezultatelor acțiunilor și a feedback-ului.

3. Obținerea unor corespondențe corecte între rezultatele preconizate și acțiunile necesare.

4. Adoptarea și exploatarea constrângerilor sistemelor.

Principii de proiectare user centered design

Proiectarea centrată pe utilizator se bazează pe câteva principii fundamentale care pot fi aplicate în procesul de proiectare a produselor:

• Utilizatorii sunt implicați în procesul de proiectare încă de la început. Deciziile critice de proiectare sunt evaluate pe baza modului în care funcționează pentru utilizatorii finali.
• Importanța clarificării cerințelor. Echipa care se ocupă de produs încearcă întotdeauna să alinieze cerințele afacerii cu nevoile utilizatorilor.
• Introducerea feedback-ului utilizatorului în ciclul de viață al produsului. Echipa care se ocupă de produs colectează și analizează în mod regulat feedback-ul de la utilizatori. Aceste informații îi ajută să ia decizii orientate către utilizator.
• Procesul de proiectare iterativă. Echipa care se ocupă de produs lucrează în mod constant la îmbunătățirea experienței utilizatorului; introduce schimbări treptat, pe măsură ce înțelege mai bine publicul țintă.

Procesul de proiectare user centered design

Mulți se bazează pe procesul de proiectare în cinci etape propus de Hasso-Plattner Institute of Design de la Stanford. Procesul respectiv include următoarele etape:

1. Empatizarea
2. Definirea
3. Ideea
4. Prototipul
5. Testarea

User centered design poate fi aplicat în toate etapele acestui proces. Interaction Design Foundation explică modul în care clarificarea cerințelor poate fi benefică pentru procesul de proiectare și ce proces ar trebui să urmeze echipa pentru a formula mai bine cerințele. Acest proces arată astfel:

1. Înțelegerea contextului de utilizare
2. Specificarea cerințelor utilizatorului
3. Proiectarea unei soluții
4. Evaluarea în raport cu cerințele

Să trecem în revistă tehnicile care te pot ajuta pe tine și pe echipa ta care se ocupă de proiectarea unui produs să realizați ceva wow:

Cercetare pentru user centered design

Sarcina designerilor UX este de își imagina ce ar trebui să experimenteze utilizatorii lor; cercetarea ajută la obținerea unor răspunsuri. Scopul în această etapă este de a înțelege pentru cine proiectăm.

Crearea de personaje

Poate ai mai auzit vreodată de termenul „buyer sau user persona”. Personas sunt arhetipuri ale utilizatorilor reali. Este o reprezentare a unui anumit grup de persoane cu comportamente, nevoi, obiective, abilități, atitudini etc. similare. Personas fac posibilă aducerea la viață a utilizatorilor și ajută la o mai bună înțelegere a problemelor acestora. Această înțelegere le permite designerilor să ia deciziile corecte cu privire la caracteristicile produsului, navigație, interacțiuni, design vizual și multe altele.

Pentru a crea o persona adecvată, trebuie să avem o înțelegere clară a publicului țintă – oamenii care ne vor folosi produsul. Este esențial, deoarece dacă nu reușim să ne înțelegem publicul țintă, există șanse să ajungem să venim cu o soluție greșită pentru acesta.

Definirea contextului de utilizare și a scenariilor de interacțiune

Atunci când o echipă care se ocupă de un produs are un răspuns clar la întrebarea „Cine folosește produsul nostru?”, apare următoarea întrebare – „Cum îl vor folosi?”. Obiectivul principal este de a stabili de ce ar fi interesați acești utilizatori de produsul nostru și cum vor să-l folosească. Este întotdeauna important să înțelegem că oamenii folosesc produsele pentru a atinge anumite obiective. Ei văd produsul nostru ca pe o soluție la problema pe care o au. Astfel, atunci când lucrăm la crearea unui context de utilizare, începem întotdeauna cu o problemă cu care se confruntă un utilizator. Prin formularea clară a unei probleme, vom avea mai multe șanse să realizăm un caz de utilizare mai bun pentru produsul nostru.

Când vine vorba de scrierea scenariului propriu-zis de interacțiune, este vital să evidențiem câteva lucruri:

• Mediul utilizatorului. Locul în care are loc interacțiunea. Este un spațiu de birou liniștit sau o stradă zgomotoasă?
• Ce dispozitiv folosește un utilizator. Este un computer de birou cu un ecran mare sau un telefon mobil cu un ecran mic?
• Starea de spirit. Care este starea emoțională a unei persoane? Cum se simte utilizatorul în diferitele etape ale călătoriei utilizatorului.

Idealizarea conceptului de user centered design

Odată ce ai o înțelegere mai profundă a publicului țintă și a problemei pe care o rezolvi, este timpul să creezi o soluție reală!

Află cum „călătorește” utilizatorul

Pentru a crea o soluție adecvată pentru problemă, este esențial să analizăm interacțiunile utilizatorului cu un produs sau serviciu. De cele mai multe ori, dorim ca produsul/caracteristica noastră să se încadreze în ecosistemul/producția existentă pe care o folosesc utilizatorii. De aceea, este esențial să înțelegem cum vor arăta interacțiunile tipice.

După ce avem această înțelegere, putem începe să vizualizăm călătoria. Este posibil să folosim diverse tehnici pentru acest lucru. O „hartă a călătoriei utilizatorului” este un instrument excelent pentru designerii UX, deoarece vizualizează modul în care un utilizator interacționează cu un produs și permite designerilor să vadă un produs din punctul de vedere al utilizatorului.

Storyboarding-ul folosește la baza sa o poveste de interacțiune, iar acest lucru face ca interacțiunea să fie mai realistă. De asemenea, storyboarding-ul ne permite să transmitem starea emoțională a unei persoane în timpul diferitelor părți ale călătoriei.

Crearea arhitecturii informaționale

Arhitectura informațională este arta și știința de a organiza informațiile în produse. Și este esențial să lucrăm la asta înainte de a trece la stadiul de design, deoarece va influența modul în care proiectăm anumite ecrane/pagini.

Atunci când lucrați la AI, putem utiliza o tehnică de testare de tip arbore. Testarea aceasta este o metodă de examinare a arhitecturii noastre. informaționale. În esență, această tehnică se referă la o examinare a structurii produsului nostru. Stabilim un număr de întrebări, iar participanții vor încerca să se gândească la răspunsuri în contextul structurii de navigare.

Validarea user centered design

Validarea nu este doar o etapă a procesului, ci o activitate constantă care se desfășoară pe parcurs, în timp ce lucrăm la o soluție. Este recomandat să evaluăm deciziile de proiectare prin teste de utilizare cu utilizatori reali.

Observă modul în care utilizatorii interacționează cu produsul tău

Observarea este o tehnică foarte puternică pentru a colecta informații calitative despre utilizatorii noștri. Atunci când observăm modul în care utilizatorii reali interacționează cu produsul nostru, obținem o mulțime de informații despre ceea ce funcționează bine pentru ei. Există două tehnici de validare a deciziilor de proiectare – testele de utilizare și anchetele contextuale.

Testele de utilizabilitate te vor ajuta să înțelegi cu ce probleme se confruntă utilizatorii atunci când interacționează cu designul tău. Ancheta contextuală este o tehnică de cercetare a utilizatorilor care implică observarea și intervievarea oamenilor în timp ce aceștia îndeplinesc sarcini în context. Această tehnică este un amestec de cercetare calitativă și interviuri cu utilizatorii. Persoana care conduce o anchetă contextuală observă modul în care participanții își îndeplinesc sarcinile și îi pune să vorbească despre ceea ce fac în timp ce interacționează cu un produs.

Ce este important de reținut despre user centered design?

User centered design se referă la transformarea conceptelor de empatie în cerințe specifice ale produsului

Conceptele bazate pe empatie, cum ar fi gândurile, sentimentele, frustrările utilizatorului ocupă un loc central în proiectarea centrată pe utilizator. Designerii de produs ar trebui să fie capabili să transforme conceptele bazate pe empatie în cerințe sistematice, cum ar fi obiectivele utilizatorului și obiceiurile de interacțiune – ceva ce întreaga echipă poate folosi pentru a construi un produs.

Fără presupuneri, fără opinii personale în user centered design

Opiniile personale nevalidate despre design (cunoscute și sub numele de prejudecăți personale) sunt ceva ce îi împiedică pe designeri să creeze un design bun. În user centered design, fiecare decizie de proiectare ar trebui să fie implementată pe baza informațiilor pe care le avem despre utilizatori și validată în timpul testării procesului.

Implicarea tuturor membrilor echipei în proiectarea produsului

User centered design funcționează mult mai bine atunci când o echipă multidisciplinară participă la procesul de proiectare. Atunci când o echipă este formată din persoane cu diferite medii și discipline, aceasta poate produce decizii de proiectare mai creative.

User centered design și afacerile

Mediul în care o echipă creează o soluție are un impact enorm asupra rezultatului. Dacă mediul acordă prioritate obiectivelor de afaceri în detrimentul celor ale utilizatorilor lor, acest lucru se soldează rareori cu crearea unor produse cu adevărat centrate pe utilizator. Astfel, user centered design necesită schimbarea focusului – de la obiectivele de afaceri la nevoile utilizatorilor. În realitate, managementul produselor ar trebui să încerce întotdeauna să realizeze un echilibru între obiectivele de afaceri și cele ale utilizatorilor.

Concluzie

Fiecare dezvoltare de produs reprezintă o întreagă călătorie. Echipa de produs ia o mulțime de decizii de-a lungul drumului, iar rezultatul este adesea definit de aceste decizii. Dacă prioritizăm nevoile și dorințele utilizatorilor și ne străduim cu adevărat să creăm un design orientat către utilizator, călătoria noastră se va încheia cu un produs pe care utilizatorii îl vor iubi.

Dacă ți-a plăcut articolul de astăzi, nu uita să arunci un ochi peste blog-ul nostru, în special pe categoria Web-ul în 100 de pași, dar și pe TikTok, și pe Instagram! Pe data viitoare!