Atunci când vezi poze cu vechile Bulletin Board Systems (BBS) pentru prima dată, ai tendinţa de a spune: hey, asta seamănă e teletext-ul! Dar nu. Deşi seamnănă, nu sunt unul şi acelaşi lucru. Dar hai să începem cu începutul şi să discutăm mai întâi despre Bulletin Board Systems (BBS)!  Şi apropos, o traducere în limba română a acestui termen a fost pentru noi cam complicat de găsit. Aşadar, we’re gonna stick with that for a while 😅

Ce înseamnă bulletin board systems (BBS)?

Un bulletin board system (BBS) este un server de calculator pe care rulează un software ce permite utilizatorilor să se conecteze la sistem folosind un program terminal. Odată conectat, utilizatorul poate încărca  și descărca software și date, citi știri și buletine și schimba mesaje cu alți utilizatori prin intermediul panourilor de mesaje publice și, uneori, prin chat direct.

Multe bulletin board systems (BBS) oferă, de asemenea, jocuri online în care utilizatorii se pot întrece între ei. BBS-urile cu mai multe linii telefonice oferă adesea şi camere de chat, permițând utilizatorilor să interacționeze unii cu alții.

Bulletin Board Systems (BBS) au fost în multe privințe un precursor al formei moderne a World Wide Web, al rețelelor sociale și al altor aspecte ale internetului. Modemurile asincrone ieftine și performante au impulsionat utilizarea serviciilor online și a BBS-urilor până la începutul anilor 1990. InfoWorld a estimat că numai în Statele Unite existau 60.000 de BBS-uri care deserveau 17 milioane de utilizatori în 1994, o piață colectivă mult mai mare decât cea a serviciilor online majore, cum ar fi CompuServe.

Introducerea serviciului internet dial-up ieftin și a browserului web Mosaic au oferit o ușurință de utilizare și un acces global pe care BBS și sistemele online nu le ofereau, ceea ce a dus la o prăbușire rapidă a pieței începând cu sfârșitul anului 1994 – începutul anului 1995. În cursul anului următor, mulți dintre principalii furnizori de software BBS au dat faliment și zeci de mii de BBS-uri au dispărut.

Astăzi, în mare parte, supravieţuieşte ca un hobby nostalgic în majoritatea părților lumii, dar este încă o formă de comunicare extrem de populară pentru tinerii taiwanezi. Majoritatea bulletin board systems (BBS) care au supraviețuit sunt accesibile prin Telnet și oferă de obicei conturi de e-mail gratuite, servicii FTP, IRC și toate protocoalele utilizate în mod obișnuit pe internet. Unele oferă acces prin intermediul rețelelor de comutare a pachetelor sau al conexiunilor radio prin pachete.

Cum au apărut Bulletin Boad Systems

Primele modemuri erau, în general, costisitoare şi greu de folosit. Au existat exemple de modemuri cu conectare directă, care permiteau adesea computerului gazdă să trimită comenzi pentru a răspunde sau a închide apelurile, dar acestea erau dispozitive foarte scumpe, utilizate de bănci mari și de companii similare.

Odată cu introducerea microcalculatoarelor cu sloturi de expansiune, cum ar fi Apple II, a devenit posibil ca modemul să comunice instrucțiuni și date pe linii separate. Aceste mașinării suportau, de obicei, doar comunicarea asincronă, iar modemurile sincrone erau mult mai scumpe decât cele asincrone. Un număr de modemuri de acest tip erau disponibile până la sfârșitul anilor 1970. Acest lucru a făcut posibilă apariţia bulletin board systems, deoarece permitea software-ului de pe calculator să preia un apel primit, să comunice cu utilizatorul și apoi să închidă apelul atunci când utilizatorul se deconecta.

Acum, hai să vă spun o poveste despre cine se află în spatele primului BBS. Pentru că despre asta este seria Web-ul în 100 de paşi. Despre oamenii din spatele ideilor măreţe ce au dus la apariţia web-uiul.

Totul a început cu doi tineri, pasionaţi de tehnologie. Cam ca orice altă idee măreaţă, aşa-i? Cu 20 de ani înainte de Web și cu 30 de ani înainte de Facebook, un hacker antisocial și-a pus computerul pe internet și a invitat oamenii să îl viziteze.

Ward Christensen a creat primul BBS în timpul unui viscol în ianuarie 1978. Înzăpezit, el l-a sunat pe prietenul său Randy Suess cu ideea de a crea echivalentul online al unui panou de anunțuri. Randy a a fost de acord şi a spus: „Doar noi doi – tu te ocupi de software, eu mă ocup de hardware. Când va fi gata software-ul?”.

Răspunsul a fost o lună, deşi ştiau că va dura maxim două săptămâni. Cu toate astea, au spus lumii o lună, crezând că sună mai credibil. Sistemul era simplu. Doar o singură persoană putea fi conectată în același timp. Și tot ce putea face era să lase un mesaj sau să încarce sau să descarce un fișier. Christensen și Suess și-au anunțat creația în numărul din noiembrie 1978 al revistei Byte. În decurs de un an, aveau să ajungă la peste 10.000 de utilizatori. Şi aşa a apărut primul bulletin board system.

Ce a urmat

Clone ale sistemului lor au apărut în întreaga lume. Prima generație de bulletin board systems a atras hackerii, gamerii și pasionații de radioamatorism – da, e un cuvânt adevărat, am aflat şi noi asta acum. În scurt timp, au apărut boards pentru toată lumea, poate cel mai faimos fiind The WELL, prescurtare de la Whole Earth ‘Lectronic Link’, un BBS contracultural popular printre fanii trupei Grateful Dead.

Pentru a evita taxele de interurban, majoritatea utilizatorilor vizitau forumurile locale, dar unii aveau alte idei. Aceștia au devenit „phreakers” – fanatici care au piratat sistemul telefonic pentru a evita aceste cheltuieli. Cunpscutul phreaker John Draper a descoperit că fluierele gratuite oferite în cutiile de cereale Cap’s Crunch produceau un ton de 2600 de hertzi, același ton pe care AT&T îl folosea pentru a semnala un apel intern gratuit. Un fluierat lung reseta linia, iar fluierăturile scurte formau numerele – un singur fluierat pentru un „1”, două fluierături pentru un „2”, etc.

Bulletin board systems au atins apogeul de utilizare la mijlocul anilor ’90, când a luat avânt web-ul. Unele dintre cele mai mari BBS-uri comerciale, precum The WELL, au evoluat în furnizori de servicii de internet. Restul au dispărut, dar moștenirea lor este de necontestat. Sistemele de tip Bulletin Board au fost primele rețele sociale. În mod ironic, ele erau folosite de persoane antisociale, iar dezmățul și visele lor subversive au fost cele care au modelat lumea online de astăzi.

Conţinutul pe care îl găseai pe BBS-uri şi accesul la el

Deoarece majoritatea BBS-uri erau conduse de pasionați de calculatoare, acestea aveau în general un subiect tehnic, iar comunitățile de utilizatori se axau pe discuții despre hardware și software. Blring stuff, I know…

Pe măsură ce fenomenul BBS a luat amploare, a crescut și popularitatea forumurilor cu interese speciale. Se puteau găsi bulletin board systems pentru aproape orice hobby și interes. Printre interesele populare se numărau politica, religia, muzica, întâlnirile și stilurile de viață alternative. Mulți operatori de sisteme au adoptat, de asemenea, o temă în care își personalizau întregul BBS (ecrane de întâmpinare, mesaje de solicitare, meniuri și așa mai departe). Temele obișnuite erau nebuneşti sau erau menite să dea utilizatorului iluzia că se află în altă parte, cum ar fi într-un sanatoriu, într-un castel de vrăjitori sau pe o navă de pirați.

La început, biblioteca de fișiere descărcate era formată din fișiere pe care operatorii sistemului le obțineau ei înșiși de la alte BBS-uri și prieteni. Multe BBS-uri inspectau fiecare fișier încărcat în biblioteca lor publică de descărcare de fișiere pentru a se asigura că materialul nu încalcă legea drepturilor de autor. Cu timpul, au fost vândute CD-ROM-uri shareware cu până la mii de fișiere pe fiecare CD-ROM. BBS-urile mici copiau fiecare fișier în parte pe hard disk. Unele sisteme foloseau o unitate CD-ROM pentru a pune la dispoziție fișierele. 

Unele BBS-uri, denumite elite, WaReZ sau pirate boards, erau folosite exclusiv pentru distribuirea de software piratat, phreaking și alte conținuturi dubioase sau ilegale. Aceste BBS-uri aveau adesea mai multe modemuri și linii telefonice, permițând mai multor utilizatori să încarce și să descarce fișiere simultan. Majoritatea BBS-urilor elite foloseau o formă de verificare a noilor utilizatori, în care aceștia trebuiau să solicite calitatea de membru și să încerce să demonstreze că nu sunt ofițeri de poliție. Cele mai mari forumuri elite acceptau utilizatorii doar pe bază de invitație. De asemenea, forumurile elite au dat naștere unei subculturi proprii și argoului cunoscut astăzi sub numele de leetspeak.

BBS-urile cu plată, precum The WELL și Echo NYC (acum forumuri pe Internet, mai degrabă decât dial-up), ExecPC, PsudNetwork și MindVox (care a fost închis în 1996) au fost admirate pentru comunitățile lor strânse și forumurile de discuții de calitate. Cu toate acestea, multe BBS-uri gratuite au menținut, de asemenea, comunități strânse, iar unele chiar au organizat evenimente anuale sau bianuale în cadrul cărora utilizatorii parcurgeau distanțe mari pentru a se întâlni față în față cu prietenii lor online. Aceste evenimente au fost populare mai ales în cazul BBS-urilor care ofereau camere de chat.

Şi, prin aceste informaţii despre conţinutul pe care îl puteai accesa pe aceste BBS-uri, cred că lămurit de le Teletextul nu este acelaşi lucru cu Bulletin Board Systems. Iar pentru cine nu are habar ce înseamnă teletext, uite aici mai multe detalii. Şi apropo, cum se simte să fii născut după anii 2000? 🤣

Cam asta a fost şi cu articolul de astăzi. Dacă ţi-a făcut plăcere să îl parcurgi şi simţi că ai învăţat ceva nou, nu uita să arunci un ochi şi pe blog-ul nostru pentru mai multe articole. Suntem chiar şi pe TikTok şi Insta! 😊 Pe data viitoare!