Graphical User Interface (GUI) – Web-ul în 100 de paşi

noiembrie 10, 2022

Introducere în Graphical User Interface (GUI)

Astăzi, aproape toată lumea interacţionează cu computerele într-o formă sau alta. Le folosim acasă, la muncă, pentru divertisment, informare și ca instrumente pentru a ne valorifica cunoștințele. De fiecare dată când cineva foloseşte un computer personal, se presupune că acesta va funcționa cu o interfață grafică sau, în engleză – un termen des întâlnit – graphical user interface. Ne așteptăm să interacționăm cu acesta folosind în principal un mouse, să deschidem programe dând clic pe pictograme și să manipulăm diverse ferestre de pe ecran folosind controale grafice. Dar nu a fost întotdeauna așa. De ce au ajuns computerele să adopte interfața grafică ca principal mod de interacțiune și cum a evoluat interfața grafică pentru a deveni ceea ce este astăzi? Aflăm azi!

Ce înseamnă Graphical User Interface (GUI)

Graphical User Interface (GUI) permite utilizatorilor să interacționeze cu dispozitivele electronice prin intermediul pictogramelor grafice și al indicatorului audio, în loc de interfețe grafice bazate pe text sau navigare prin text. GUI-urile au fost introduse în locul CLI-urilor (interfețe de linie de comandă), care necesitau tastarea comenzilor.

Părintele Graphical User Interface (GUI)

Inspirat de lucrările lui V. Bush și I. Sutherland, sistemul oNLine System (NLS) al lui Engelbart a fost prima implementare a unei interfețe grafice, un desktop virtual care încorporează ferestre, meniuri, pictograme și foldere. Pentru o industrie obișnuită să se descurce cu cartele perforate și linii de comandă, aceasta a fost un pas uriaş. În timp ce majoritatea cercetătorilor în domeniul informaticii se concentrau asupra modului de a face computerele mai inteligente, Engelbat era interesat de modul în care computerele ar putea face oamenii mai inteligenți.

Engelbart, părintele Graphical User Interface (GUI)
Display-ul sistemului oN-Line

Douglas Engelbart era inginer electric, dar a avut o revelaţie: și-a dat seama că adevărata sa vocație nu era să lucreze la proiecte mici, de care ar putea beneficia doar câțiva oameni. În schimb, a vrut să lucreze la ceva de care să beneficieze întreaga omenire. Şi zic că i-a reuşit, aşa-i? 🙂

Găsirea cuiva care să-i finanțeze ideile sale nebunești s-a dovedit a fi însă o sarcină dificilă. Și-a obținut doctoratul în 1955 și s-a angajat la Institutul de Cercetare Stanford. Până în 1959, a obținut suficientă recunoaștere pentru a primi finanțare din partea Forțelor Aeriene ale Statelor Unite pentru a lucra la ideile sale.

Augmenting Human Intellect

În 1962, și-a publicat ideile într-un eseu fundamental intitulat “Augmenting Human Intellect”. În acest articol, Engelbart susținea că calculatoarele digitale ar putea oferi cea mai rapidă metodă de “a crește capacitatea unui om de a aborda o situație problematică complexă, de a obține o înțelegere care să se potrivească nevoilor sale particulare și de a obține soluții pentru probleme”. El şi-a imaginat computerul nu ca pe un înlocuitor al intelectului uman, ci ca pe un instrument de îmbunătățire a acestuia.

Singurele computere care existau la acea vreme erau mainframe-uri gigantice și, de obicei, utilizatorii interacționau cu acestea folosind ceea ce se numea “procesare pe loturi”. Un utilizator trimitea un program pe o serie de cartele perforate, computerul executa programul la o anumită oră programată, iar apoi rezultatele erau preluate ore sau chiar zile mai târziu. Chiar și ideea ca utilizatorii să introducă comenzi pe un terminal bazat pe text în timp real (numită “time-sharing” la acea vreme) era considerată radicală pe atunci.

Douglas și echipa sa în creștere au lucrat ani de zile pentru a dezvolta ideile și tehnologia care au culminat în cele din urmă cu o demonstrație publică în fața a peste o mie de profesioniști în domeniul informaticii în 1968. Şi aşa ajungem la Conferinţa Joint Computers din 1968 – o demonstrație în direct care a devenit cunoscută de atunci ca “The Mother of All Demos”; Douglas Engelbart și-a prezentat viziunea sa asupra viitorului informaticii. Era vorba de graphical user interface (GUI).

Xerox Alto, primul computer cu graphical user interface (GUI)
Graphical User Interface (GUI) pe Lisa, primul computer Apple

“Ei bine, Steve, cred că mai degrabă amândoi aveam un vecin bogat pe nume Xerox; am intrat în casa lui pentru a-i fura televizorul, ca să aflu că tu îl furasei deja”.

“The Mother of all Demos”

Demonstrația lui Englebart a fost o ceva uluitor la acea vreme: camerele erau îndreptate chipul său, spre mâinile sale și spre micile ecrane pe care le vizualiza. Ele treceau de la o imagine la alta, afișând adesea mai multe în același timp. Acest nivel de demonstrație a fost necesar deoarece multe dintre conceptele prezentate erau complet noi.

Sistemul de afișare se baza pe tehnologia grafică vectorială și putea afișa atât text, cât și linii continue pe același ecran. Din cauza spațiului limitat de memorie din calculatorul central, acesta putea afișa numai caractere majuscule.

Graphical User Interface (GUI) la Xerox Alto, Apple şi Microsoft 

Mai mulți membri ai echipei lui Englebart au continuat să dezvolte revoluționarul Xerox Alto. Xerox Alto era un computer proiectat încă de la începuturile sale pentru a suporta un sistem de operare bazat pe graphical user interface (GUI). Primele computere au fost introduse la 1 martie 1973.

Cu toate acestea, nu Xerox a fost cel care a ghidat cursul informaticii moderne. După o vizită la Xerox PARC, centrul de cercetare înființat pentru a proiecta viitorul informaticii, Steve Jobs a văzut la faţa locului cum funcţionează graphical user interface (GUI). În 1983, Apple a lansat Lisa, primul computer graphical user interface (GUI) și mouse. Spre marea iritare a Apple, Microsoft a urmat rapid exemplul, lansând Windows 1.0 în același an. Steve Jobs l-a acuzat pe Bill Gates de plagiat, iar Gates a replicat: “Ei bine, Steve, cred că mai degrabă amândoi aveam un vecin bogat pe nume Xerox; am intrat în casa lui pentru a-i fura televizorul, ca să aflu că tu îl furasei deja”.

Web-ul este pentru toată lumea

În 1993, Mosaic a lansat primul browser de tip “point-and-click”, iar Web-ul a început să atragă un public mai larg. Mosaic a evoluat în Netscape Navigator, lansat cu sloganul “Web-ul este pentru toată lumea”. Microsoft era de acord și a lansat browser-ul Internet Explorer, copiind majoritatea funcționalităților Netscape. După ani de zile, Internet Explorer, Firefox, Safari și majoritatea browserelor rămân remarcabil de asemănătoare cu modelul original al Netscape. Unii văd în acest lucru o oportunitate ratată, alții o văd ca pe o mărturie a gândirii lui Engelbart cu 25 de ani mai devreme. Toată lumea este de acord că, fără graphical user interface (GUI), Web-ul nu ar fi fost fenomenul global care este astăzi.

Şi, cam acestea au fost începuturile graphical user interface (GUI)…Dacă ţi-a plăcut articolul de azi, nu uita să arunci un ochi şi peste blog-ul nostru. Mai mult, suntem prezenţi şi pe social media, pe TikTok şi Insta, unde postăm zilnic! 🙂

Prototipul graphical user interface (GUI) pe Microsoft
Graphical User Interface (GUI) pe Microsoft
0 Comentarii

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte Articole

Ecommerce – Web-ul în 100 de pași

Ecommerce – Web-ul în 100 de pași

Odată cu apariția Internetului, o mare parte din viața noastră de zi cu zi s-a mutat în online. Dacă înainte ne puteam face cumpărăturile doar fizic, acum găsim online absolut orice poftim, la orice oră din zi sau noapte. Și toate acestea datorită ecommerce-ului, care...

Job în programare. Merită să faci facultate?

Job în programare. Merită să faci facultate?

Cum să înveţi programare? Vrei să înveţi programare dar nu te-ai convins încă dacă chiar merită? Ei bine, dacă ştii programare, reprezinţi clar o resursă valoroasă pentru angajatori. Mai mult, poți chiar lucra independent. Pe măsură ce industria de programare creşte,...

Meme – Web-ul în 100 de pași

Meme – Web-ul în 100 de pași

 Data trecută am vorbit despre conținutul viral, iar dacă ai citit articolul, probabil îți amintești de faptul că, printre exemple de conținut viral se numărau și meme-urile. Ei bine, ele au devenit o parte așa importantă din viața noastră încât dedicăm un articol...